Expo Nationala Bucuresti dec 2013

pai trebuia sa ne planificam si ne intalneam. eu sunt mahmur dupa un doctorat prelungit si am fost doar cu amicii ca sa ma mai aerisesc, sa imi bucur ochii cu culori si aceste animale frumoase. nu am stat sa studiez ca alte dati, de fapt, cand mergi la o expozitie, din ce am vazut eu, te duci la ce te intereseaza, te plimbi, incerci sa cuprinzi cat mai mult, te informezi si studiezi. insa daca te duci sa iei acasa foto si sa arati si altora care n-au avut okazia sa vada, e mai complicat, de cele mai multe ori eu nu mai apuc sa vad mare lucru, fotografiatul imi ia extrem de mult timp, de cele mai multe ori nu reusesc sa surprind mai nimic din ce mi-am propus, multi amici ma intreaba apoi daca le-am surprins pasarile si acasa observ ca tocmai acelea sunt miscate sau nu am surprins ce doream si tot asa. adica ori faci foto, ori te uiti.
bineanteles, totul e functie de timp. daca ai timp si stai cateva ore bune, poti sa surprinzi mai multe. in general, o pasare ar trebui sa fie fotografiata in mediiul ambiant cunoscut de ea, in curtea unde a crescut, printre suratele ei si de la distanta, eventual cu un teleobiectiv de 200 sau 300 este ok. abia atunci pasarile sunt cuminti si nu speriate, mai ales ca in general consideram ca fotograful nu este si crescatorul lor. teleobiectiv inseamna lumina buna si lumina buna este in sezonul de vara, insa nu este o lumina de calitate, care sa puna in evidenta pasarile. lumina buna este doar toamna si primavara, vara poate doar la rasarit si la apus, lucru ce conteaza cel mai mult in fotografie. apoi, ca sa surprinsi o pasare sau animal, in general trebuie sa cunosti acea rasa si eventual sa fi si crescut. mai mult, trebuie sa cunosti cui adresezi fotografia, daca-s pentru studiul personal, e mai simplu, ca surprinzi ce te intereseaza, dar daca faci fotografie sa vada si lumea, e mai complicat sa-i multumesti pe toti.
toata treaba asta ar trebui facuta pe indelete, cu timp de stat dupa fiecare pasare si multe fotografii pentru aceeasi pasare, ca si in cazul fotomodelelor, lucru ce nu ai la dispozitie. apoi vin lipsurile, in afara de timp, de scule, de lumina, de neinformare, caci daca nu esti cunoscator a unei rase sau specii nu vei sti ce trebuie sa surprinzi ca sa dai mai mult in foto decat o simpla privire "din mers"la o expozitie.
si luand toate astea in calcul, ramanem sa facem cateva zeci sau sute de foto pe fuga, in medii de lumina diferite, cu pasarile in custi, multe din ele nefiind obisnuite cu cusca, stresate sau obisite...cel mai mult ma oftic cand gasesc campionii, deci pasarile cu standardul cel mai deosebit din expozitie dormind sau avand acea lehamite de a vedea zeci, sute sau mii de vizitatori care bat cu mana in gratii, zgomotul de fundal care e un stress atat pentru masculi cat si pentru femele si tot asa.
sa nu mai zic acum ca in custi in majoritatea cazurilor fotografiezi cu blitul, de cele mai multe ori nu ai timp sa bagi obiectibul printre gratare si acestea ies in fotografie luminate mai mult decat pasarea in sine...sunt multe neajunsuri cand faci fotografii la o expozitie si critici se gasesc mereu.
important este sa marcam momentul, atat pentru amintirea personala, pentru studiul individual si pentru cei de acasa, care nu au alta pozibilitate sa vada pasarile din respectiva situatie.
cam astea fiind spuse, in final as mai adauga ca pentru a surprinde un animal, ar trebui sa-l filmam in mediul lui, a incerca sa imortalizam in vreun format starea, standardul si caracteristicile de forma, culoare, alura, etc al acestor animale este greu si complicat, mai ales cand ai de a face cu o expozitie nationala cu sute si mii de pasari si alte animale.
asa ca ne rezumam la ce reusim sa surprindem, functie de experienta personala si functie de okazie, caci pot fi pasari bune care sa nu fie dispuse sa fie fotografiate si astfel, un fotograf cu timp limitat va renunta sau va realiza un rebut de imagine. personal incerc sa surprind animalul intreg, insa ma intereseaza si anumite caractere de forma, culoare, etc, amanunte care sunt in primul rand pentru interesul si studiul personal.
referitor la brahma albastru, si eu am crescut asa ceva si am fost tare pasionat si poate voi continua. insa din cate am inteles eu, e o rasa mai rara, nu se poate compara cu herminat deschis sau alte varietati, mai ales ca este o culoare uni si o culoare provenita, un defect de natura, ceea ce este desigur mai greu de stabilizat ca si culoare in timp si constantza nu cred ca exista. ce sa mai zic de restul caracterelor, care sunt lasate mai la urma. caci degeaba prezinti un brahma albastru, daca nu e albastru si are pete sau alte culori, daca are nuante diferite si alte astfel de depunctari vizuale. aceste lucruri cred ca au dus la dimensiuni mai reduse la aceasta varietate de culoare, fapt ce l-am remarcat si eu, dar care pe mine nu ma deranjeaza cu absolut nimic. pentru ca mie imi plac pasarile in sine, cu comportament, istorie, mod de viata, areal si alte caracteristici care fac ca sa le indragesc, nu ma intereseaza in nici un caz sa fie de dimensiuni prea mari, chiar nu imi plac pasarile prea exagerate in dimensiuni. ramane ca ai nostri mari crescatori sa stabilizeze si ei cat pot ce au si sa selectioneze, muncind, diversele varietati de culoare mai dificil de obtinut. caci cine reuseste inaintea celorlaltzi, are respectul si multumirea celorlalti, pentru ca toti lucram cu factorul timp.

Am fost o tura scurt pana la Bucuresti si am facut si ceva fotografii. Maine o sa postez si restul. Insa de data asta nu m-a mai interesat sa fotografiez pasarile si iepurii campioni neaparat, ci animalele care stateau cat de cat bine in fotografie, multi dintre campioni dormeau sau stateau intorsi intr-o lehamite care nu a conlucrat bine cu timpul meu...
ca idee, a fost o expo destul de reusita, in sensul ca am vazut destule pasari bune. Lumea se asteapta mereu sa vada nemaivazutul si extraordinarul, iar treaba asta se intampla cu greu si e complicat sa vina cineva cu ceva nou si nemaipomenit.
Mi-au placut afara niste araucane, dar si cele din interior, mi-au placut foarte mult iepurasii, desi nu ma pricep, am vazut niste cocosi de italiana albastra si neagra, pitice de tot felul, nu au lipsit padwanele frezate, foarte simpatice, bantam negru si alte culori, faverole, orpington reusite, brahma albastru pentru prima data mai multe, gaste de toulon superbe, ratuste mandarine si caroline cu duiumul, la fel de frumoase, cateva firme care vindeau furaje, incubatoare, aparate de scos penele, adapatoare, diverse scule de curatat porumbul, etc. nu pot sa nu amintesc ca e pentru prima data cand expozitia este de bun simt, cu aerul curat si fara sa puta a gainatz profund, poate si din cauza ca era rece sau cine stie, poate pentru ca exista o buna ventilatie.
as spune ca nu am vazut carti deloc, nici medicamente, multe pasari cu inelul taiat si descalificate, la brahma albastru potarnichiu slabut rau de tot, destule stifturi pentru o expozitie nationala, insa destul de bine inchegata, cu pasari multicele si bine asezate si organizate. o mare lipsa este ca la aceasta nationala nu am gasit catalog sa iau nici pe bani, urmau a vina la ora 4, eu din provincie...nu am putut sa astept atat, eram curios ce continea si cum era realizat. eu am fost la punct ochit, punct lovit, dar daca esti profan, intri sa te relaxezi si sa te delectezi vazand atatea animalute simpatice, frumos colorate si diversificate ca forma, insa nu ai cum sa te orientezi, pentru ca nu sti cate sali sunt, platesti biletul si intri, iar fara un ghid gen catalog, nu sti cum sunt aranjate si ce e cu ele...asta a fost un punct tare slab, inadmisibil pentru o nationala.
colegii de la pitesti au fost si ei prezenti, am intalnit cativa si cu unii dintre ei am venit impreuna, m-a bucurat sa vad pasari noi pentru mine precum jersey giant si inca ceva similar de carne, in varianta albastra (erau afara), mi-au facut placere diversele rase de iepurasi, culori multe si afara am vazut un puiutz tare simpatic de cap de leu...din maramures. Am cumparat si noi cateva materiale sa ne usuram munca de intretinere si cateva pasari, am gustat din bucatele traditionale care se pregateau afara si am vizitat si piata de legume, interesanta dar slabuta, comerciala tare, singurul articol mai prohibil fiind leusteanul verde.
Ne-am intors pe autostrada Bucuresti-Pitesti privind un apus frumos cu oarece ceata pe fundalul ogoarelor, iar ziua s-a incheiat frumos, ca dupa o vizita placuta, o vizita de hobby, si asa s-a mai marcat o expozitie nationala de pasari si animale de rasa.

organizarea e cea care s-a vazut, mai buna decat tot ce am vazut pana acum, din punctul de vedere al ordinii si curateniei, mai ales ca nu mirosea. afara chiar m-a intrebat cineva din afara fenomenului daca miroase rau si i-am spus ca nu am simtit desi nu sunt infundat...
la potarnichiu pe albastru nu am vazut prea multe, de fapt varietatea asta am crescut-o si eu si stiu ca sunt putini care expun, majoritatea prefera sa nu expuna. nu am zis cu rautate, am zis pentru ca ma asteptam la mai mult, imi doream mai mult si pasarile erau intoarse si asezate, n-am avut ce sa fotografiez. de perfectionat, mereu e loc de mai bine. si amicul meu avea niste brahma albastre care mie imi placeau mult din poze, pentru ca nu am apucat sa le vad pe viu, care au avut punctaje bune, insa mai au de crescut, iar acum, cand am fost la expo, ne-am uitat amandoi ce puncte slabe si ce puncte tari au si ce au avut si altii, prin comparatie. asa se invata, apoi urmeaza munca, selectie, munca, selectie si tot asa, si pasarile cresc de la un an la altul.
ce pot eu sa zic vis-a-vis de treaba cu pasarile la expo, e ca inveti multe vazand, discutand cu oamenii, furand meserie. expozitiile sunt facute ca cei mai buni sa arate ce pot, cei mai tari sa concureze cu munca lor si cei care sunt pasionati chiar sa investeasca aducand si aratand lumii lucruri noi. din pacate, multe pasari sunt aduse de afara si am vazut si multe care aveau inelul taiat. ceea ce nu e in regula. a aduce material genetic de calitate de afara este un lucru extraordinar de bun, am mai spus-o, dar a aduce si a concura cu ceva cumparat de afara, nu inseamna mare lucru; poate doar ca aduci ceva bun sau foarte bun si aratzi ca esti in stare sa il cresti, sa-i dai mancare, apa, medicamentatie, conditii de viata si daruire din pasiune. insa daca vorbim de rase si de calitate si ajungem la standarde, nu prea e ok deloc sa se concureze cu pasarile muncite zeci de ani de altii. unde mai e valoarea crescatorului roman, daca abia incearca sa imite ce au altii? asa ca eu apreciez pe cel care isi munceste pasarile proprii, la unii se vede cum an de an cresc in calitate prin munca lor, prin mintea lor. altii au pasari foarte foarte bune, deosebite chiar, insa nu din valoarea lor.
pe viitor ma astept si eu sa vad efectiv ce produc romanii, ca altii produc si se vede chiar in astfel de expozitii romanesti. a expune pasari provenite din afara tarii nu e rau, dar nu inseamna mare lucru. pentru interesul general inseamna destul, dar hai sa vedem ce scot romanii mai departe din acest lucru, cu ce vin ei pe piata crescatorilor de pasari si animale de rasa. altfel ne bagam doar in seama printre pasarile si animalele muncite de ei. fiindca cel mai simplu e sa iei oua sau pui sau adulte de afara, scoti puii si ii cresti, eventual scoti ceva oua si puii rezultati, ii cresti si ii expui. nu e rau, dar nici cine stie ce valoare de crescator, parerea mea. treaba asta o poate face cine are bani si cine are conditii, iar unul care are bani si conditii va bate intr-un singur an pe unul care munceste de multi ani si nu are acei bani si acele conditii. asa ca sa vedem progresul personal de la o generatie la alta, iar sangele de afara sa fie doar un punct de plecare.